Dragostea adevărată (2)

Nu credeam că o să îmi ia atât de puţin timp să scriu partea a doua – de fapt, sinceră să fiu, nici nu mă gândeam că mai există ceva de spus, când vine vorba de dragostea adevărată.

M-am înşelat.

Spuneam acum vreo două luni, într-un discurs, că îmi doresc să eşuez, din când în când, în încercările mele, pentru că din fiecare ratare învăţ ceva nou. La fel de mult îmi place şi să mă înşel. E ca o briză de primăvară atunci când descopăr (mai rar, ce-i drept) că nu prea am dreptate.

Ce am descoperit eu, cea veşnic îndrăgostită, este că e o mare diferenţă între îndrăgosteală şi dragostea adevărată. Pe când prima este uşor superficială, naivă, dictată de pasiune şi de visatul cu ochii deschişi, dragostea adevărată se naşte din prietenie şi păşeşte cu maturitate şi experienţă spre ceva durabil. Există un moment anume în viețile noastre când realizăm această diferenţă, când toate credinţele ni se clatină – atunci când sunt binecuvântaţi cu dragoste.

I love you

Iar dragostea aceasta, pe care o numesc, simplu, „adevărată”, vine şoptit în viaţa ta; te trezeşti cu ea în suflet cu acelaşi sentiment ca atunci când la uşă îţi bate cineva în miez de noapte – un musafir neaşteptat, dar pe care îl primeşti în casă, fericit că îl vezi, pentru că îl aşteptai de mult. Vine şoptit, dar te cutremură până în adâncuri, revelând senzaţii pe care nu le credeai posibile, făcându-te puternic şi îndrăzneţ, transformându-te în cea mai bună versiune a ta.

…şi va urma…

 

Anunțuri

Ce spui? :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s